uneori simt cum lumea mi se destrama sub picioare.simt ca nu mai am control asupra vietii mele.totul in capul meu se dezlantuie cu o putere cat 10 bombe atomice.gandurile imi vajaie in cerc si nasc o tornada de proportii...
in acele momente simt presiunea, atatea cuvinte nespuse isi cer drepturile si mintea mea seamana cu un ceainic in clocot.cateodata im fac curaj si scuip sange, scuip duhoarea care lancezea poate de ani in mine.
urasc sa fiu singur, urasc sa fiu ignorat, urasc sa vorbesc cu peretii, sa aud acelasi ecou.
de la un timp scuip mai des;imi fac curajul sa ma uit in gura mea.imi e mai putin scarba.invat sa ignor.
tot nu sunt multumit de prezent, dar il accept caci e mai bun ca ieri.
cum poti sa-ti schimbi o mentalitate care ti-a otravit si ultima picatura de materie cenusie?cum reusesti sa te schimbi din proprie vointa, fara sa te indrume nimeni, fara sa te invete cum sa faci, fara sa fie cineva langa tine care sa-ti dea increderea ca mergi pe drumul cel bun?cum reusesti sa infloresti in intuneric??am nevoie de cineva sa-mi aprinda lumina...
oare mai sunt in secunda asta insi cu aceeasi stare de spirit?insi care au momente cand se simt dezgustati de situatia lor generala,de incomfortul psihic prin care trec aproape zilnic?vreau sa aud si altceva decat un ecou.vreau sa aud si un da...
as indragi mai intai persoana nu care incearca sa ma faca optimist, dar mai ales omul care e pe aceeasi lungime de unda cu mine si care se confunda cu mine, caruia pot sa-i spun orice caci am increderea ca ma va intelege.
strain printre prieteni, singur intre oamenii care trec zilnic pe langa mine, prea ocupati cu problemele lor zilnice; rad uneori de framantarile unora atat de neinsemnate in ciuda varstei care parca le striga in timpane:"timpul trece si fara sa numeri tu secundele".de ce a inventat omul ceasul?ca sa facem cat mai multe lucruri intr-o zi, sa ne proportionam mai bine timpul?majoritatea ajung la batranete si constata ca n-au realizat nimic semnificativ,poate doar copiii...poate.
cu toata tehnologia de azi omul a reusit sa se faca mai bolnav.izolat tot mai bine de pericolele naturale,de boli, calamitati, accidente, tragedii, omul s-a izolat de tot, si-a construit propria lume din plastic si metal, si-a facut singur o cusca si locuieste in ea.nu se simte fericit in ea, dar a fost invatat ca asa e bine, asa trebuie.vad asa-zisa evolutie umana ca pe un drum al singuratatii.pana cand totul se va usca, mai intai din noi, si pe urma si cusca...

nici prea logic si brutal; nici prea visator si moale.nu sunt nimic....

Dupa parerea mea adevarata sursa a vietii este fericirea.fiecare isi cauta fericirea in diferite locuri.Nu conteaza sub ce forma se gaseste;pot fi banii, prietenii, reusita intr-o cariera sau implinirea unui vis.Tot ce conteaza este sa ramanem fericiti.Daca fericirea dispare din viata noastra dispare totodata si viata din noi.Omul trist nu mai lupta, isi simte in interiorul sau lipsa vietii, se simte fara putere, fricos, slab, neajutorat, fara cale de iesire.Omul trist e omul mort, care refuza viata, care refuza toate ocaziile de a se face fericit.
Eu militez pentru alta moneda de schimb:fericirea.Ar trebui sa existe pe bratul fiecaruia o gradatie care sa indice nivelul de fericire:)).Tu!vad ca nu mai ai deloc fericire in tine;vino sa-ti dau de la mine.Cum?prin imbratisare...gata.acum te vad mai fericit.
M-am observat o zi intreaga si mi-am dat seama ce ma face cel mai fericit:compania altor persoane.Mersul la cumparaturi e plictisitor de unul singur.Berea e trista fara cineva la masa ta.Vorbitul de unul singur iti demonstraza cat esti de singur, de trist.Nu pot sa cred cat e de usor sa fii fericit.Ajunge sa ai prieteni.Si de aici urmeaza partea cea mai grea...

Cura paramedicala pentru un om trist:


Ignorarea permanenta a gandurilor negative; acestea se vor inlocui miraculos cu cele pozitive.Atentiune:acest procedeu necesita multa practica, ca atare se recomanda o doza substantiala de rabdare si vointa.

In fiecare zi incerci sa fii mai bun, incerci sa ai o personalitate cat mai slefuita; in fiecare zi incerci sa fii mai fericit, sa ai mereu zambetul pe buze.


In fiecare dimineata te scoli cu un alt plan de atac, alta tactica de a scapa de timiditate, frica, panica, dezgust, plictiseala, repros, dezamagire, deznadejde, disperare, manie, violenta, salbaticie, haos mental;cand nu mai stii care-ti sunt principiile, convingerile, cand uiti ce trebuie sa faci, cand te trezesti cu o stare psihica apasatoare, trista, depresiva, accentuat depresiva, pe care ai simtit-o si ieri, si acum o saptamana, si acum un an, mereu aceeasi lipsa de viata, fara dorinta de a trai, fara sclipirea aceea...


Ce e acea slipire pe  care unii oameni o au,o vezi in ochii lor cum luceste vesel ca o vapaie, si te molipseste uneori cu zambetul lor fraged, verde. Te uiti apoi la altii fara vreo expresie faciala, plati, cu ochii stersi, cu gesturi retinute, inchisi intr-o cutie a carei cheie s-a pierdut departe de lacatul ruginit, fara vreo speranta de a fi gasita...


Acea sclipire din ochi e multumirea omului care se simte satisfacut de lucrurile ce i se intampla. Se simte fericit ca totul ii zambeste, ca totul i se face pe plac.


Uneori totul pentru tine inseamna un singur lucru...


Omul cu sclipirea in ochi e omul care isi indeplineste dorintele. Dar tu de ce nu ai sclipirea in ochi? Ce te retine sa iti indeplinesti dorintele? Poate ai prea multe dorinte. Poate umbli dupa prea multi iepuri si pana la urma toti iti vor scapa din capcana, din planul tau care parea in fiecare zi atat de perfect, atat de invincibil...


Dar poate dorintele tale sunt prea scumpe sa fie cumparate cu banii tai, cu cele doua monezi pe care le mai ai in buzunar. Poate sunt prea scumpe sa le cumperi cu dramul de vointa pe care il mai ai, dupa toate esecurile pe care le-ai intampinat mereu cu ostilitate, dezamagire.


Oricine si-ar da seama ca adevarata problema nu este norocul, dar dorintele, visurile tale cu siguranta. Tintesi prea sus? Cel mai probabil. Cand nerabdarea ta tine loc de luciditate faci numai greseli pe care le regreti, si care se aduna, si care ajung sa-ti stinga sclipirea.


Iti imaginezi victoria, dar nu si lupta. Visurile marete cer foarte multa munca si credinta in ele. Daca nu ai destul elan nu ridici dealul. Si daca nu-l ridici te duci gramada la vale si poate nu va fi cineva sa te ridice. Ai grija ce munte vrei sa urci. Poate obosesti si nu mai ai chef sa stai in varf...


De ce nu treci peste o piatra? De ce nu peste o movila? O movilita iti da speranta urcarii unui deal, dealul iti da incredera urcarii unui munte. Si ce te opreste sa ajungi intr-o zi sa nu mai vrei sa urci?...


Deci azi m-am gandit sa nu mai visez lucruri peste puterile mele. Faptul ca niciodata nu le vad indeplinite imi  scad moralul si pofta de viata.

trebuie sa-mi dezvolt permanent vointa
aflata intr-un regres permanent,zilnic;
cotonogita de atatea evenimente parca prea puternice pentru suflet;
un suflet fricos,prea fricos sa vada adevarul in ochi;
prea panicat sa iasa din cochilie,
ca nu cumva sa fie ranit,batut de altii;

dar am aflat ca repetarea incapatanata te face mai puternic;
atata timp cat e o incapatanare spre + infinit...
odata ce ti-ai vazut calea nu mai da inapoi.
lupta sa iti afirmi punctul tau de vedere,
chiar daca multi sunt impotriva ta;
tu fii solid in principiile tale,
fii tare in hotararile tare,
fii teapan in fata indoielilor.

nu te lasa purtat de ganduri ca de niste ape repezi,
ca de niste nisipuri miscatoare.
gandurile n-au contur,
gandurile sunt mai usoare ca fulgii,
mai maleabile ca apa.
prea multe ganduri te macina,te streseaza,te fac nehotarat,fricos.
vezi doar zidul sau drumul din fata ta si mergi neintrerupt inainte.

nu-ti reprosa nimicuri fara nicio valoare.
frustrarea naste mici monstri;
monstri care se mananca singuri, ...sinucugasi.
ajung salbatici,antiumani,antisociali,antiviata.

prea multe reguli ca sa fii fericit...
prea multe bariere care ascund prapastii.
cutia in care stai e prea mica ca sa te mai misti...
ia atitudine si mobilizeaza-te;
daca esti revoltat fii revoltat pe tine insuti;
esti prea puturos sa te schimbi,
prea ignorant,
prea incremenit in sistemul tau de idei neschimbabile,vopsite intro culoare care nu se mai sterge...
nu se mai sterge?
in unele momente,in unele stari calme,calde,nici nu mai vad acea culoare.
atunci sunt schimbat in tot...

mergi mai departe,multumit de tine fiind in orice moment,caci tu iti vezi linia ta de final care te va aduce la fratele tau geaman:omul puternic,intelept...

frica

Gandeste-te ca teama insasi e mai chinuitoare decat suferinta de care te temi.
Traieste totul pana la capat cu entuziasm, gandind ca in felul acesta  profiti din plin de ocazie ,teama aducandu-ti numai durere, tristete si mult mai multa suferinta decat oricare sfarsit tragic.

ego

Fa-ti mai mult bine.
Nimeni nu va avea grija de tine.
Vezi care iti sunt nevoile fizice si mai ales psihice, si satisface-te.
Vei muri singur, dar traiesti inconjurat de oameni.Ai nevoie de prieteni, caci ei te fac sa te simti important.